68
ro
8. O dată ce pacientul este intubat, balonaşul se gonflează numai cu
atât aer cât să confere o etanşeizare efectivă la presiunea necesară de
umflare a plămânului. Se recomandă utilizarea tehnicilor volumului
de ocluzie minim şi scurgerii minime pentru a determina gonflarea
balonaşului, precum şi măsurarea sau monitorizarea ulterioară a
presiunii balonaşului.
9. După ce a fost folosită, seringa se scoate din locaşul valvei după
gonflarea balonaşului. Dacă seringa este lăsată ataşată, valva va
rămâne deschisă, ceea ce ar permite dezumflarea balonaşului.
10. Se verifică dacă sistemul de gonflare a balonaşului nu prezintă scurgeri.
Integritatea sistemului se verifică periodic pe durata perioadei de
intubaţie. Orice deviere de la presiunea de etanşeizare selectată
trebuie investigată şi corectată imediat.
11. Dispozitivul trebuie să fie asigurat în căile respiratorii ale pacientului
prin respectarea tehnicilor medicale acceptate în mod curent.
12. Respectaţi procedurile spitaliceşti cu privire la aspiraţia lumenului căii
de circulaţie a aerului, în vederea îndepărtării secreţiilor.
13. Înainte de extubare, balonaşul se dezumflă prin introducerea unei
seringi cu vârf Luer în locaşul valvei şi eliminarea amestecului de gaz,
până când se observă un vid clar în seringă iar balonul pilot este total
dezumflat.
14. Extubaţi pacientul folosind tehnici medicale acceptate în mod curent.
15. Tubul endotraheal se aruncă în conformitate cu standardele medicale
acceptate în vigoare privind eliminarea deşeurilor biomedicale.
AVERTISMENTE
• Înaintea folosirii, se testează balonaşul, balonul pilot şi valva
fiecărui tub prin gonflare. Dacă se detectează o disfuncţie în
oricare parte a sistemului de gonflare, tubul nu trebuie utilizat
şitrebuie returnat.
• Balonaşul nu se gonflează excesiv. În mod obişnuit, presiunea din
balonaş nu trebuie să depăşească 25 cmH
2
O. Gonflarea excesivă
poate duce la deteriorarea traheală, ruperea balonaşului urmată
de dezumflarea acestuia, sau la deformarea balonaşului, ceea ce
arputea cauza blocarea căii aeriene.
• Se dezumflă balonaşul înainte de a repoziţiona tubul. Mişcarea
tubului în timp ce balonaşul este gonflat poate duce la rănirea
pacientului, ceea ce ar necesita o posibilă intervenţie medicală,
sau la deteriorarea balonaşului.
• Anumite structuri anatomice cu componenţă osoasă (de
exemplu, dinţii, cornetele foselor nazale), care se află în calea
rutei de intubare, sau orice instrumente de intubare cu suprafeţe
tăioase pot prezenta o ameninţare la integritatea balonaşului.
Deteriorarea balonaşului cu pereţi subţiri în timpul introducerii
acesteia poate supune pacientul riscului de extubare şi reintubare.
Dacă balonaşul este deteriorat, tubul nu trebuie utilizat.
• Este esenţial să se verifice poziţionarea corectă a tubului după
intubare, mai ales dacă se modifică poziţia pacientului sau
amplasarea tubului. Orice poziţionare greşită a tubului trebuie
corectată imediat.
• Dacă, după intubare, se anticipează o flexare extremă a capului
pacientului (cu bărbia la piept), o mişcare a pacientului (de
exemplu într-o poziţie laterală sau culcat cu faţa în jos) sau o
comprimare a tubului, se poate lua în considerare folosirea unui
tub traheal armat.
• Seringile, robinetele de oprire cu trei poziţii sau alte dispozitive nu
trebuie lăsate pentru mult timp în valva de gonflare unde au fost
inserate. Tensiunea care ar rezulta ar putea fisura locaşul valvei şi
ar putea cauza dezumflarea balonaşului.
• Folosirea în exces a lubrifiantului poate conduce la uscarea acestuia
pe suprafaţa internă a tubului traheal, ceea ce ar avea ca rezultat fie
formarea unui dop din material lubrifiant, fie formarea unei pelicule
transparente, care să blocheze total sau parţial căile respiratorii.
• În timpul unei scanări RMN, balonul pilot trebuie fixat lângă
conectorul în Y al circuitului ventilatorului la cel puţin 3 cm
de zona de interes pentru a preveni mişcarea acestuia şi
distorsionarea imaginii.
Precauţii
• Folosirea aerosolilor locali cu lidocaină a fost asociată cu perforarea
punctiformă a balonaşelor din PVC. S-a raportat că soluţia de clorhidrat
de lidocaină nu are acest efect.
• Difuziunea amestecului de protoxid de azot, oxigen, sau aer poate
fie să crească, fie să descrească volumul şi presiunea balonaşului.
Serecomandă gonflarea balonaşului cu amestecul de gaz cu care
vaintra în contact şi suprafaţa sa externă, ca o modalitate de a reduce
extinderea acestei difuziuni.
• Nu este recomandată gonflarea balonaşului prin simpla „pipăire” sau
folosind o cantitate măsurată de aer deoarece nu se poate pune bază
pe conformitate în timpul gonflării. Presiunea din interiorul balonaşului
trebuie monitorizată atent cu un dispozitiv de măsurare a presiunii.
Balonul pilot este conceput numai pentru a indica prezenţa unei
presiuni sau a vidului în balonaş şi nu este conceput să ofere o indicaţie
privind nivelul presiunii.
• Se evită expunerea la temperaturi înalte şi lumină ultravioletă pe
durata depozitării.
• Conectorul de 15 mm este fixat într-un locaş, astfel încât înlăturarea
acestuia va necesita efort dacă se doreşte pre-tăierea tubului.
Respectaţi INDICAŢIILE DE UTILIZARE pentru a evalua dacă tubul şi
conectorul sunt potrivite, în eventualitatea în care se ia în considerare
pre-tăierea tubului. Se asigură că întotdeauna conectorul de 15 mm al
tubului traheal este poziţionat fix atât în tubul traheal cât şi în circuitul
respirator pentru a preveni deconectarea în timpul utilizării.