17
Informaţii importante despre AFIB şi presiunea arterială
Ce este brilaţia atrială (AFIB)?
În mod normal, inima dumneavoastră se contractă şi se
relaxează în ritm regulat. Anumite celule din inimă emit
semnale electrice care o determină să se contracte şi să
pompeze sângele. Fibrilaţia atrială apare în momentul în care
în cele două camere superioare ale inimii, numite atrii, sunt
prezente semnale electrice rapide şi dezorganizate, provocând
contractarea foarte rapidă şi neregulată a atriilor (fenomenul
se numeşte brilaţie). Fibrilaţia atrială este cea mai comună
formă de aritmie cardiacă sau de tulburare de ritm cardiac. Se
poate trăi cu brilaţie atrială, dar aceasta poate provoca şi alte
probleme de ritm, oboseală cronică, crize cardiace şi – cel mai
rău dintre toate – accident vascular cerebral. Aveţi nevoie de un
medic pentru a ţine problema sub control.
Cum îmi afectează AFIB familia sau pe mine?
Unul din şase atacuri cerebrale are legătură cu AFIB. Deşi
persoanele de peste 65 ani sunt mult mai susceptibile de a avea
AFIB, aceasta poate să apară şi la indivizi tineri, de numai 40 ani.
Diagnosticarea timpurie contribuie la reducerea riscului de
accident vascular cerebral.
WatchBP Home S oferă un mod comod de detectare a AFIB
A vă cunoaşte presiunea arterială şi a şti dacă dumneavoastră
sa familia dumneavoastră aveţi AFIB contribuie la reducerea
riscului de accident vascular cerebral. WatchBP Home S oferă o
cale comodă de evidenţiere a AFIB în timpul măsurării presiunii
arterială.
Factori de risc pe care îi puteţi controla
Atât tensiunea arterială, cât şi AFIB sunt factori de risc consideraţi
„controlabili” în cazul accidentului vascular cerebral. Cunoaşterea
presiunii arterială şi a faptului dacă aveţi sau nu AFIB este primul
pas în prevenirea proactivă a accidentului vascular cerebral.